Cuvânt înainte

„Ochiul” poate fi al sufletului, al minții, al timpului, al naturii, în strânsă dependență cu sentimentul de iubire, îmbrăcând până și în imaginarul eminescian o multitudine de sensuri, cele mai multe în relație cu ființa umană. Cronicarii puneau mai presus de orice dovezile de „ochi”, nu de urechi, din auzite. Pretindeau ca informația să fie dată de martorul ocular .

Vederea recepționează cantitatea cea mai mare de informații din mediul înconjurător. Peste 85% din informațiile pe care le primim din mediu sunt obținute pe cale vizuală. De multe ori realizăm importanța acesteia abia după ce apar anumite afecțiuni care ne îngreunează activitățile zilnice. E necesar să-i menajăm, să nu dăm ocazia să fie afectați de poluare și să ne adresăm din timp medicului pentru investigații; deoarece de cele mai multe ori timpul este de partea bolii și nu a pacientului.

Experiența noastră în domeniu este din 1983 până în prezent, cabinetele fiind deschise ulterior, din anul 1993 , de când reușim să mulțumim un număr foarte mare de pacienți cu serviciile noastre.

Depistarea precoce de către personalul medical a anumitor boli oculare, urmărirea lor din fișa individuală și chemarea periodică la control constituie preocuparea noastră pentru sănătatea pacientului. Dacă totuși acestea nu se realizează întotdeauna, uneori datorită problemelor cotidiene, programul nostru oferă cea mai bună variantă, individualizată fiecărui pacient .

Lentile antireflex

Ați observat, desigur, că prin folosirea lentilelor convenționale, fără tratament antireflex, vederea dumneavoastră este mult mai expusă sursei de lumină naturală sau artificială. Indiferent că lucrați la calculator, în medii cu lumină artificială, sau conduceți noaptea, tratamentul antireflex elimină disconfortul și senzația de ochi obosiți și iritați.

Beneficiile lentilelor ANTIREFLEX:

  • protecție vizuală maximă;
  • confort vizual sporit;
  • vedere clară la citit și la distanță;
  • eliminarea reflexiilor iritante;
  • percepția naturală a culorilor;
  • claritatea imaginii;
  • aspect plăcut datorită culorilor folosite;
  • transparență mai mare;
  • aburire scazută la schimbarea de temperatură;
  • curățare mai ușoară a lentilei;
  • creșterea rezistenței la zgârieturi.

Ochii în fața calculatorului…

Fiziologic, ochiul are o frecvență de 12-20 clipiri pe minut, permițând astfel formarea unui nou film lacrimal înainte de a se evapora cel existent. Această stare de a fixa un anumit punct poate provoca o evaporare a secrețiilor lacrimale, dezavantajoase mai ales pentru purtătorii de ochelari. Specialiștii susțin că afecțiunile oculare nu sunt generate de calculator, acesta doar evidențiindu-le.

Rețineți!

  • Ecranul calculatorului trebuie să fie poziționat la cca. 50-70 cm distanță de ochi;
  • Plasați monitorul astfel încât partea superioară a acestuia să fie la nivelul ochilor (fanta palpebrală va fi astfel mai puțin deschisă, iar filmul lacrimal se va evapora mai greu);
  • Modificați parametrii ecranului –luminozitate, contrast, rezoluție – astfel încât acestea să fie confortabile pentru ochi;
  • Modificați caracterele textului pentru a nu fixa privirea asupra micilor detalii inserate în pagină;
  • Poziția corpului trebuie să fie dreaptă, pentru a putea privi drept pe ecran;
  • Evitați ca lumina zilei să se reflecte asupra ecranului;
  • Faceți pauze de cel puțin 10 minute la fiecare oră de folosire a calculatorului;
  • În timpul acestei pauze, fixați cu privirea un punct îndepărtat, închideți pentru câteva secunde ochii, masați pleoapele;
  • Dacă senzația de ochi uscat persistă, folosiți lacrimi artificiale.

În cazul în care tulburările de vedere persistă, chiar dacă aveți impresia ca vedeți bine, este posibil să existe totuși o mică problemă acomodativă sau de vedere binoculară. Ca să înlăturați orice suspiciune de acest gen, este indicat un control de specialitate.

Hipermetropie

Noi toți am fost cândva…hipermetropi!!!

Toți copiii sunt hipermetropi.
În general, nu sunt deranjați de acest defect vizual, deoarece cristalinul, prin puterea de acomodare, corectează această tulburare oculară. Pe măsură ce ochiul se dezvoltă (vârsta 6-10 ani), hipermetropia “fiziologică” dispare. În anumite cazuri, hipermetropia poate genera strabismul, care va fi corectat prin purtarea ochelarilor.
La copii, o hipermetropie ușoară nu indică tratament, atâta timp cât vederea este normală și nu există simptome.

Hipermetropul, spre deosebire de miop, poate citi fără dificultate panourile rutiere aflate în departare, dar va citi cu greu o carte. Spre deosebire de miopie, hipermetropia este mult mai “discretă”, datorită faptului că:

  • Se manifestă cu precădere după vârsta de 40 ani (presbiopia)
  • Este mai puțin evolutivă
  • Nu este însoțită de grave complicații (spre ex. dezlipire de retină…)

 Semne:

  • Senzație ușoară de durere sau de usturime la nivelul ochilor
  • Tendința de a îndepărta cartea
  • Lăcrimare frecventă
  • Înroșirea ochilor
  • Oboseală
  • Dureri de cap
  • Dureri frontale
  • Lipsa coordonării ochi-mână
  • Nervozitate
  • Iritabilitate

Tratament

În cazul unei hipermetropii mici (0 la +2 dpt), optometristul/oftalmologul  vă va spune probabil că nu aveți nevoie de corecție optică și aceasta datorită faptului că mușchii oculari au capacitatea de a compensa limitarea vizuală.
Dacă hipermetropia se încadrează în valori medii (+2 dpt la +6 dpt) sau mari (mai mult de +6 dpt), se vor prescrie lentile convexe (+) sau lentile de contact.
Se  efectuează  în egală măsură tratamente chirurgicale, practicându-se metode tradiționale sau cu laser, pentru accentuarea curburii corneei și focalizarea luminii pe retină.
În practică, s-a observat că sunt necesare mai multe intervenții de acest tip, pentru obținerea unor rezultate mai bune. Dacă aceste operații sunt încununate de succes, se poate elimina complet necesitatea purtării lentilelor corectoare.

Rețineți!

Înainte de a  recurge la corectarea vederii, este esențială stabilirea cauzei hipermetropiei.

Astigmatism

Aveți astigmatism?

Astigmatismul antrenează o vedere încețoșată, deformată, imprecisă, la toate distanțele, însoțită de alungirea liniilor verticale, orizontale sau oblice. Un astigmat va confunda adesea literele ascuțite: H, M, N sau cifrele de genul: 8, 0. Imaginea unui punct va deveni astfel nu un punct, ci o dreaptă!

Semne

Un ochi astigmat poate să nu antreneze modificări de refracție. Un astigmatism uşor, presupune și o vedere bună.
Odată cu apariția unor simptome ca: dureri de cap, încruntare, oboseală oculară, ochi uscați, sensibilitate la lumină, vedere neclară în anumite ocazii, se impune control amănunțit şi tratament adecvat.
Astigmatismul poate acompania frecvent miopia sau hipermetropia.

Cum se măsoară astigmatismul

În cadrul unei consultații oftalmologice, cu ajutorul unui refractometru, se va stabili cu precizie gradul și axul astigmatismului.
Practic, noi toți avem astigmatism. Este vorba de astigmatismul fiziologic (0,50-0,75 dpt), pentru care nu se impune corectie optică, fiind însoțit de o vedere normală.

Tipuri de astigmatism:

Ușor:    0-1 dpt
Mediu: 1-2 dpt
Forte:      2 dpt

Cauze

  • Astigmatismul poate fi congenital, existând de la naștere, însoțit de evoluție ușoară în cursul vieții.
  • Astigmatismul poate fi dobândit, unul din factorii determinanți fiind intervenția chirurgicală.
  • Maladii oculare (keratocon, pterigion…)

Tratament

Adesea, în cazul unui astigmatism uşor, nu este necesară corecția optică.
Dacă vederea devine inconfortabilă, există mai multe opțiuni terapeutice, care se pot adapta stilului de viață al fiecărei persoane:
  • Purtarea lentilelor “torice”
  • Chirurgia cu laser, prin corectarea curburii corneene. Aceasta alternativă este indicată în cazul unui astigmatism mediu sau forte sau în cazul unor deficiențe oculare asociate (miopia…)

Rețineți!

  • Este important să descoperim la timp astigmatismul, în special la copii, mai ales când este vorba de un astigmatism forte la un ochi. Acest examen va stabili corecția optică necesară, pentru a se evita ambliopia (vedere scăzută, ce nu se poate corectă).
  • Astigmatismul nu este declanșat de factori precum studiul îndelungat, lecturare în lumină slabă, poziționare mult prea apropiată de televizor.
  • Dacă sunteți  diagnosticați cu astigmatism, este necesar să efectuați un control oftalomologic periodic.

Miopie

Miopii vad bine obiectele din imediata apropiere, dar au dificultăți în a descifra obiectele aflate în depărtare, vederea acestora fiind întotdeauna neclară, încețoșată și imprecisă.

Semne:

Primele semne sunt relevante în ceea ce privește diagnosticarea miopiei: efort ocular atunci când este necesară distingerea imaginii din depărtare, prin încruntare sau privire cu ochii ușor întredeschiși, apropierea față de televizor, apropierea nasului de carte, vederea neclară la tablă, nedistingerea semnelor de circulație aflate la distanță, cefalee, oboseală în timpul șofatului, deplasări ale globului ocular, strabism, apariția unor mici “muște” în câmpul vizual.
În general, unul din cei doi părinți este miop. Miopia se accentuează progresiv, stabilizându-se în jurul vârstei de 20-25 ani. Frecvent miopia se stabilizează într-un stadiu moderat. Evoluția miopiei este imprevizibilă, urmând un curs propriu, caracteristic fiecărei persoane.
Pentru a explica miopia, s-a invocat faptul că malnutriția și carențele vitaminice sunt printre factorii care au indus-o. Cu toate acestea, progresele calitative și cantitative din ultimii ani tind să contrazică această afirmație.

Tratament:

Pentru corectarea miopiei, în cadrul tratamentului optic, se prescriu fie lentile divergente sau concave, fie lentile de contact. Corecția se realizează cu lentile cu indice de refracție cu număr negativ (exemplu: – 2).
Folosirea ochelarilor este cea mai des întâlnită metodă de tratament.
O altă modalitate de tratament este aceea a chirurgiei refractive cu ajutorul căreia se poate descrește dioptria sau se poate înlătura dependența de ochelari de vedere.
Miopia nu este o boală!
Miopia crește riscul pentru boli mai grave, cum ar fi dezlipirea de retina, risc direct proporțional cu gradul miopiei. Un caz aparte îl prezintă pacienții cu miopie patologică, aceștia având risc crescut de a dezvolta cataractă, glaucom, sau dezlipire de retină.